Metodologia chestionarului CNAAIS, ediția 2021

Date

În această secțiune prezentăm rezultatele primei ediții a Chestionarului Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior (CNAAIS), realizată pentru generațiile de absolvenți din 2016 și 2020. Mai jos descriem datele folosite, populația și momentele de măsurare, indicatorii, modul de interpretare a rezultatelor și limitele studiului. Definițiile din această secțiune sunt specifice studiului CNAAIS 1 și pot diferi de cele folosite în celelalte secțiuni ale platformei.

Studiul folosește două surse principale de date: răspunsurile la chestionar și datele administrative din Registrul Matricol Unic (RMU).

Chestionarul CNAAIS

Am ales sondajul online, pe o infrastructură similară cu cea a Chestionarului Național Studențesc. Opțiunea a fost susținută de contextul epidemiologic, de lipsa unor date de contact actualizate despre absolvenți, de experiența pozitivă cu Chestionarul Național Studențesc, de eficiența culegerii și prelucrării datelor și de abordările diferite ale universităților în relația cu absolvenții. Chestionarul a fost deschis spre completare între 17 noiembrie 2021 și 28 februarie 2022.

Chestionarul are 64 de întrebări, grupate în trei categorii: date personale (informații generale – 13 întrebări), studii absolvite (studii preuniversitare – 6, studii universitare – 14) și experiență profesională (tranziția către piața muncii – 9, statutul actual – 22). Traseul prin chestionar a variat în funcție de statutul profesional al respondentului și de răspunsurile la anumite întrebări. O parte dintre întrebări au fost formulate astfel încât datele să poată fi comparate cu exercițiile anterioare realizate prin sistemul informatic Studenți, Absolvenți și Piața Muncii (SAPM) și cu studiul pilot Eurograduate 2022.

Registrul Matricol Unic (RMU)

Pentru a reduce numărul de întrebări, 18 itemi cu informații generale despre respondenți (de exemplu, genul, data și locul nașterii) au fost preluați din RMU, numai cu acordul absolvenților, în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor cu caracter personal. RMU a fost folosit și pentru validarea statutului de absolvent și pentru compararea structurii eșantionului cu cea a populației.

Selecția respondenților

Selecția respondenților nu a fost probabilistă. Am folosit două rute de acces: invitație personalizată pe e-mail, pentru absolvenții cu o adresă validă în RMU (statutul de absolvent fiind verificat automat), și acces prin site-ul www.chestionar-absolventi.ro, diseminat de universități, cu validarea statutului de absolvent prin CNP sau prin date personale verificate ulterior în RMU. Ambele rute au presupus acordul privind prelucrarea datelor personale, iar mecanismul de validare a asigurat că fiecare absolvent a completat un singur chestionar.

Chestionarul a fost început de 8.857 de absolvenți, dintre care 7.303 (82,5%) l-au finalizat. După curățarea bazei de date au rămas 6.636 de răspunsuri valide (74,92% din total), dintre care 67,52% obținute prin invitațiile personalizate. Au fost excluse răspunsurile absolvenților instituțiilor cu profil militar, ai filialelor universitare din străinătate, ai altor cicluri de studii decât licență și master și ai altor forme de învățământ decât cea cu frecvență, răspunsurile persoanelor a căror școlaritate din RMU nu atestă finalizarea studiilor, cele pentru care nu au putut fi reconstituite datele necesare ponderării și chestionarele nefinalizate.

Populație și ani de la absolvire

Populația de referință cuprinde absolvenții de licență și de master din generațiile 2016 și 2020. Prin absolvent înțelegem orice persoană care a finalizat studiile superioare și a obținut o diplomă. Cele două generații au fost chestionate în același interval, la momente diferite de la absolvire (Tabelul 1).

Comparativ cu RMU, absolvenții de licență sunt subreprezentați în eșantion (cu 12,7 puncte procentuale pentru generația 2016 și cu 7,4 pentru generația 2020), iar respondenții de gen feminin sunt majoritari în ambele generații.

Indicatori

Am grupat variabilele în două categorii: variabile care descriu contextul social, economic, educațional și profesional al absolvenților și variabile privind tranziția și inserția pe piața muncii. Distingem între caracteristici obiective, care pot fi măsurate riguros (de exemplu, momentul absolvirii, domeniul de studiu, forma de finanțare), și caracteristici subiective, care pot face obiectul unor interpretări personale (de exemplu, percepția despre competențe).

Variabile generale

Variabile de școlaritate

Variabile privind contextul socioeconomic

Experiențe în timpul studiilor

Ocupare

Ocupație

Câștiguri și timp de lucru

Percepții

Interpretarea rezultatelor

Obiectivul principal al CNAAIS a fost identificarea unor tendințe privind integrarea pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior, la momente diferite de la absolvire. Analiza a pornit de la trei întrebări de cercetare:

• Care sunt caracteristicile asociate cu un grad mai mare de angajabilitate a unui absolvent?
• Cum diferă perspectivele de angajabilitate pe termen scurt și pe termen mediu?
• Care a fost impactul pandemiei de Covid-19 asupra traseului educațional sau profesional al absolvenților?

Pentru a limita eroarea provocată de autoselecția participanților, am aplicat ponderi care țin cont de gen și de domeniul fundamental de studii. Categoriile de respondenți cu prea puține răspunsuri pentru a fi relevante statistic au fost excluse din analiză. Pentru a limita erorile, am analizat doar răspunsuri ale absolvenților înscriși în RMU, am colaborat cu aproape 30 de universități publice pentru diseminare și am folosit o platformă adaptată tuturor dispozitivelor, cu întrebări formulate clar și însoțite, unde a fost cazul, de explicații.

Limite

• Date de contact: pentru mai mult de 50% dintre absolvenții din 2016 și 2020 nu au existat date administrative de contact (de exemplu, adresă de e-mail).
• Ocupația: cunoașterea insuficientă a Clasificării Ocupațiilor din România a generat confuzie în cazul unor respondenți.
• Date lipsă: nu au existat date despre domiciliul fiscal actual și despre tipul angajatorului, inclusiv pentru perioada studiilor.
• Câștigurile: introducerea greșită a unor sume nete a generat, în unele cazuri, valori extreme.
• Survey fatigue: creșterea numărului de sondaje online a redus bazinul de potențiali respondenți, fără a putea fi estimat un procent exact.
• Limite conceptuale: culegerea simultană a datelor pentru cele două generații nu a permis identificarea absolvenților de licență înscriși ulterior la master. La generația 2016, absolvirea unui master ar putea influența pozitiv angajabilitatea; la generația 2020, înscrierea la master ar putea o influența negativ, în măsura în care o parte dintre masteranzi nu se angajează în timpul studiilor.